Tincuța Marin | Purring Figure

Amsterdam, 10 februarie 2024, după-amiază. Îmi fac loc printre cei care se plimbă agale pe canalul Singel. Mă grăbesc să ajung la numărul 372, la galeria Ellen de Bruijne. Odată aflată în fața galeriei, văd prin geam un colț din tabloul Tincuţei Marin, expus în urmă cu o săptămână la Art Rotterdam. La capătul scărilor care duc spre bel-étage întâlnesc o tânără. Ne salutăm scurt și ne zâmbim în timp ce ea apasă pe butonul soneriei pentru galeria Ellen de Bruijne. Cumva a înțeles că nu pot fi acolo decât pentru Purring Figure – vernisajul primei expoziții solo în Amsterdam a tinerei artiste din România.

Tincuța Marin, în fața galeriei Ellen de Bruijne din Amsterdam

În galerie, Ellen de Bruijne și criticul de artă Maria Rus Bojan mi-o prezintă pe Tincuţa Marin. Descopăr cu surprindere că e aceeași tânără care mi-a deschis ușa cu câteva minute mai devreme. Și nu pot să nu remarc un contrast puternic între fragilitatea prezenţei ei fizice și forța pe care o regăsești în lucrările ei, un contrast între gingășia numelui pe care îl poartă – Tincuţa – și puterea magică a personajelor sale.

Maria Rus Bojan: „Tincuța are un univers artistic extrem de original. Aș putea spune că este printre cele mai originale din generația tânără. Este o artistă care pornește mereu de la ea însăși. În lucrările din această expoziție vedem că sunt nenumărate autoportrete cu ea în diferite ipostaze, fie ca zeiță egipteană sau ca citat după una dintre iubitele celebre ale lui Picasso. Lucrările ei sunt de mari dimensiuni și de mare forță. Ori când vezi cât este de fragilă și micuță, de fapt, și așa de feminină, nu te aștepți la această explozie de forță. Ca tematică, mie mi se pare că există o nouă abordare [...] a unor teme care, de fapt, ne sunt familiare, dar datorită acestei noi abordări este o dorință de a înțelege dincolo de pictură. Ce vrea ea să spună cu aceste lucrări? De ce apare în atât de multe ipostaze? Care este povestea de dincolo de ceea ce vedem pe pânză? Cu atât mai mult cu cât există această presiune a conceptualului și a înțelegerii exacte a ceea ce vrei să spui.”

Un colț din interiorul galeriei Ellen de Bruijne, cu vedere pe Singel 372 

În lucrările ei, fiecare vizitator găsește cu siguranță altceva, pentru că fiecare dintre noi are percepții diferite, are experiențe vizuale diferite. Și totuși, „lumile pe care le creează sunt fantastice, dar credibile”, se menționează pe pagina de internet a galeriei londoneze David Kovats.

Maria Rus Bojan: „...în ce privește creația acestei tinere artiste, există o putere și o energie care sunt absolut ieșite din comun, indiferent de subiectul pe care îl tratează, indiferent că sunt desene care sunt extrem de fragile și foarte frumoase sau, știu eu, lucrările din sculptură. Personal, eu rezonez foarte tare cu această combinație de pictură-sculptură pentru că este prima în arta românească contemporană care abordează aceste medii în acest mod atât de creativ. E complicat să faci sculptură în bronz, și este complicat să faci și pictură de bună calitate, dar să le combini este cu siguranță o chestie unică. În peisajul internațional, există o pictoriță care mie personal îmi place foarte mult, o americancă, se numește Dana Schutz. Ultima ei mare expoziție la Muzeul de Artă Modernă din Paris a prezentat o serie de sculpturi, care mi s-au părut extrem de puternice și extrem de bune. Deci, Tincuța se înscrie în tendințele actuale pentru că acum nu mai există opreliști. Fiecare artist lucrează în cât de multe medii, iar mediile se amestecă și, cred eu, asta este, de fapt, trăsătura timpului nostru.”

 

Un interviu cu Tincuţa Marin este absolut imposibil dacă nu îi dai mai întâi timp să se obișnuiască cu ideea. Dar cine are nevoie de cuvinte când ai la îndemână forme și culori atât de expresive? Artistul vorbește prin toate personajele așezate pe pânză sau modelate în bronz. Cuvintele sunt pentru cei care o reprezintă în această lume mare a artei contemporane, cum este Andrei Jecza, de la Jecza Gallery din Timișoara.

L-am întrebat pe Andrei Jecza dacă există colecționari pentru arta Tincuței Marin: „Dacă n-ar exista, nu ne-am afla astăzi la Amsterdam și, respectiv, nu ne-am fi aflat cu o lună înainte la Untitled Art Fair din Miami Beach, nu ne-am fi aflat la Florența, la galeria Secci, unde chiar Maria Rus Bojan a făcut partea de curatorie, și nu ne vom afla în multe alte locuri în acest an, care oferă multe surprize în cariera Tincuței Marin. Cred că, pentru un artist tânăr, validarea aceasta, să spunem, a oamenilor care își doresc să trăiască cu lucrările lui acasă, este, poate cel mai bun și cel mai interesant ferment de creație. Am observat cum înfloresc artiștii tineri atunci când ajung să fie achiziționați și cumpărați de colecționari particulari, dar și de muzee. Validarea aceasta, să spunem, a colecționarilor, e cel puțin la fel de importantă ca cea a criticii sau a colegilor artiști. În cazul expoziției de față, Ellen de Bruijne este probabil una dintre cele mai importante galerii din Olanda, chiar una dintre cele mai mari din Europa. Cred că nu există o formă mai bună de confirmare a ceea ce înseamnă talentul Tincuței Marin decât această primă expoziție în Olanda.”

Purring Figure (figura care toarce – n.red.), titlul expoziției de la Amsterdam, i se potrivește de minune acestei artiste atât de puternică prin sensibilitatea ei.

Ascultați Ilustrata din Amsterdam în fiecare zi de luni în emisiunea Orașul Vorbește la Radio România Cultural.

Autor: Claudia Marcu

Editare: Mihaela Niţă