Dragă Carmen Sylva...
De zece ani, fundația Carmen Sylvadin Rotterdam promovează cultura românească în spațiul olandez. Inițiată de
Andrea Teunissen, consul onorific al României la Rotterdam, fundația se vrea
punte de legătură între cele două culturi. La momentul lansării, în 2014,
Andrea Teunissen îmi spunea într-un interviu pentru Radio România (foto 1): „Noi avem
niște ambiții foarte mari, dar dacă nu ai ambiții, nu faci nimic până la urmă.
Pe lângă cenaclul literar, dorim să facem vreo patru-cinci activități pe an, o
gală a filmului românesc în paralel cu festivalul internațional de film de la
Rotterdam...”
Foto 1: Aprilie 2014,
interviu cu Andrea Teunissen pentru Radio România
Ambițiile au fost mari, iar dacă ne
uităm la statistici, în mare parte dorințele s-au împlinit: 60 de activități
diverse în 10 ani. Emoțional, însă, a fost o perioadă foarte intensă, spune
astăzi Andrea Teunissen.
„Într-un fel, zece ani de Carmen
Sylva înseamnă foarte, foarte multe ore și foarte multă implicare, dar în
același timp și ceva foarte interesant, pentru că încercând să organizăm
activități culturale pentru publicul olandez, redescopăr și eu personal de
fiecare dată multe lucruri din cultura și arta românească pe care nici eu nu le
știam. Și asta m-a impresionat. M-a impresionat foarte mult. Nu numai că
încercăm noi să-i «învățăm» pe alții, dar învățăm și noi foarte mult din acest
experiment”.
Ca pentru multe alte fundații
românești din străinătate, şi pentru Carmen Sylva unul dintre cele mai mari
obstacole este cel financiar. Oricât de multe idei ai avea și oricât de mult
suflet ai pune în această misiune de a crea o imagine pozitivă a României peste
graniță, nu o poți face fără bani.
Andrea Teunissen: „Am încercat de fiecare dată să deschidem porți, dar nu am reușit. Aceasta înseamnă că pentru tot ce organizăm noi folosim resurse proprii și câteva donații făcute de prieteni. Dacă ar fi o finanțare structurală din partea Ministerului Culturii (din România – n. red.) sau a Institutului Cultural Român, atunci am putea organiza niște evenimente de mai mare anvergură. Nu știu dacă chiar este foarte necesar să avem un institut cultural, dar să avem cel puțin o filială a acestui institut sau din bugetul pe care Ministerul Culturii îl alocă în instituțiile culturale să se rezerve o parte pentru activitățile din Olanda. Vreau să spun că eu am vizitat, împreună cu cei din [consiliul] asociației noastre, Institutul Cultural din Bruxelles, dar în afară de o primire călduroasă nu s-a materializat nimic. Am fost chiar și în București, am discutat cu direcția Institutului Cultural la București. Toți sunt foarte [entuziasmați] de ce facem și cum facem, dar nu am reușit niciodată să avem o susținere financiară”.
Cu sau fără susținere financiară de la instituțiile de cultură din România, fundația Carmen Sylva a reușit totuși să organizeze activități care au scos în evidență bogăția literaturii românești, creativitatea regizorilor de film din România, și talentul artiștilor români. De multe ori, influența din culise a celor care conduc azi fundația a rezultat în evenimente cu mare impact. Nu pot să nu menționez expoziția „Brâncuși, Rosso, Man Ray – Framing Sculpture” de la Muzeul Boijmans Van Beuningen din Rotterdam, din 2014 (foto 2), dar și cea de doi ani mai târziu, „Van Eyck, Brueghel, Jordaens – Meesterwerken uit Roemenië” de laMuzeul Noordbrabants din Den Bosch, cu lucrări din colecția Muzeului Brukenthal din Sibiu (foto 3).
Foto 2: 2014, la
expoziția de la Muzeul Boijmans Van Beuningen
Foto 3: 2016, la expoziția
de la Muzeul Noordbrabants
Puțini știu că unul dintre panourile-oglindă care acoperă fațada noului Depozit Boijmans Van Beuningen dinRotterdam poartă numele lui Constantin Brâncuși, grație donației făcută de fundația Carmen Sylva – pentru muzeu o formă de finanțare, pentru România încă o ușă deschisă (foto 4).
Foto 4: 2022, Depozitul
Boijmans van Beuningen
De ce numele
Carmen Sylva?
„A fost un exercițiu interesant să
găsim un nume potrivit, legat de arta și cultura românească. Și, din
întâmplare, am descoperit Vila Carmen Sylva din Domburg (foto 5). Am descoperit-o în
Olanda pe prima regină a României, Elisabeta de Wied, scriitoare, traducătoare
și o mare iubitoare a artei și culturii românești din acea perioadă. Și să nu
uităm legăturile [ei] cu familia regală olandeză, prin linia de Nassau. De
aceea am ales acest nume. Vreau să spun că foarte mulți, mai ales tinerii, nu
știu cine a fost Carmen Sylva. De multe ori, când primim un e-mail, începe cu
«Dragă Carmen Sylva». E nostim, dar frumos”, mărturisește Andrea Teunissen.
Foto 5:Vila Carmen Sylva
din Domburg, Olanda
Carmen Sylva venea des în Olanda – una dintre destinațiile ei preferate, se pare. Domburg o atrăgea în mod special pentru serviciile doctorului Johann Georg Mezger, considerat unul dintre fondatorii fizioterapiei. Creațiile ei literare erau deja cunoscute în Olanda. În 2014, când am participat la lansarea Salonului de Arte Carmen Sylva (cum s-a intitulat la început), traducătorul Jan Willem Bos, cel mai prețios prieten al literaturii române din Olanda, a venit încărcat cu cărți, printre care un volum semnat de Carmen Sylva, tradus în neerlandeză și publicat în Amsterdam (foto 6).
Nu este clar anul apariției, dar în arhiva revistei De Groene Amsterdammer am găsit un articol despre un roman al aceleiași Carmen Sylva – Uit twee werelden (Din două lumi) –, publicat în 1888 de aceeași editură din Amsterdam, L.J. Veen. Numele Carmen Sylva apare și într-un volum din 1898, scris de Carol Gustave Rommenhöller, consul general al României la Rotterdam, un volum destinat oamenilor de afaceri olandezi care erau interesați de România (foto7). Rommenhöller menționează că poeziile lui Carmen Sylva au fost traduse „în cele mai multe dintre limbile vii ale lumii” și că „poeziile ei strălucesc în spirit”.
Foto 7: Volumul Rumenië, 1898, C.G. Rommenhöler, din
colecția lui Jan Willem Bos
Cum arată
viitorul pentru fundația Carmen Sylva?
Andrea Teunissen: „Eu sper să
supraviețuim încă zece ani, sper să putem să continuăm și să organizăm multe
evenimente frumoase. Am observat că organizând des, chiar dacă evenimentele nu
sunt foarte mari, cu mii de spectatori, dar organizând des și punând România pe
agenda muzeelor, caselor de filme, în lumea literaturii, atunci îți creezi un
network și un interes”.
Ce îi doresc eu fundației? Un sediu
în Rotterdam unde să fie organizate cu regularitate evenimentele culturale la
care se referă Andrea Teunissen. Este ceea ce le doresc și altor fundații și
școli românești care funcționează în Olanda: case ale României deschise
tuturor.
Andrea Teunissen: „Da, bineînțeles,
sigur, asta ar fi ideal dacă am putea face, chiar în combinație cu alții (alte
fundații din Olanda – n.red.). Ar fi extraordinar pentru România să aibă un
punct [care] tot timpul ar putea fi deschis și pentru românii care vor să-și
cunoască arta și cultura sau să se întâlnească unul cu altul. Pentru că, vezi,
cultura deschide foarte multe uși și, cum ai spus și tu odată, artiștii sunt,
de fapt, cei mai buni ambasadori ai unei țări. Diplomația culturală se
dovedește a fi mai de valoare și eficientă decât multe alte întrevederi
rapide”.
Și mă întorc la momentul lansării din
2014. Jan Willem Bos (foto 8) mi-a spus atunci: „E o inițiativă foarte bună și sper că
va ieși ceva. Și cred că este și o necesitate, pentru că sunt din ce în ce mai
mulți oameni care [...] consideră că alte lucruri sunt mult mai importante
decât cultura. Există chiar oameni care consideră că politica este
mai importantă decât cultura, ceea ce, evident, este o mare greșeală”.
Foto 8: 2018, Jan Willem
Bos, decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer
Ascultați Ilustrata din Amsterdam în fiecare zi de luni în
emisiunea Orașul Vorbește la Radio România Cultural.
Autor: Claudia Marcu
Editare: Mihaela Niță
Amsterdam, 29 ianuarie 2024
Comentarii
Trimiteți un comentariu